| 1.
|
FALSIFIC'A vb. I v. falsifica.Sursă
: DEX'98
( 39478)
- cornel |
| |
| 2.
|
FALSIFIC'A, fals'ific, vb. I. Tranz. 1. A alcătui, a confecţiona un lucru asemănător cu altul, cu scopul de a însela; a plăsmui; a contraface. ♦ Spec. (Jur.) A comite un fals (II). 2. A prezenta ceva altfel decât este în realitate; a denatura, a deforma, a altera. [Var.: (pop.) falsific'a vb. I] - Din fr. falsifier, lat. falsificare.
Sursă
: DEX'98
(39431)
- cornel |
| |
| 3.
|
FALSIFIC'A vb. 1. v. contraface. 2. (fam. si peior.) v. plastografia. 3. a contraface, a plăsmui. (A ~ un document.) 4. a măslui. (A ~ alegerile.) 5. v. de-natura. Sursă
: Sinonime
( 183565)
- siveco |
| |
| 4.
|
falsific'a vb., ind. prez. 1 sg. fals'ific, 3 sg. si pl. fals'ifică
Sursă
: DOR
(245260)
- siveco |
| |
| 5.
|
A FALSIFIC'A fals'ific tranz. 1) (adevăruri, obiecte etc.) A face să fie fals (printr-o denaturare intenţionată). 2) A imita în scop de fraudă; a contraface. ~ o iscălitură. /<fr. falsifier, lat. falsificare
Sursă
: NODEX
(334221)
- siveco |
| |
|
|